Abonare LifeIsNotAFight

Abonare

marți, 7 mai 2019

Mami cu Scleroză Multiplă: între rațiune și emoție

 
De când am hotărât să o avem pe Aida, am început să mă pregătesc psihic la gândul că voi avea un bebeluș, un copil, la ce impact va avea asta asupra mea și bineînțeles, ce impact îmi doresc să am eu asupra ei.
Mi-am repetat, la nivel rațional, că vor fi lucruri pe care nu le va putea face cu mine, ci cu Ionuț, și că vor fi o mulțime de alte lucruri pe care le va face cu mine. Ne-am imaginat amândoi, cum ei vor merge la festivaluri de muzică, vor alerga, vor face împreună activități fizice pe care eu nu le pot face, iar alături de mine va învăța empatia, va învăța italiană iar în final, indiferent ce va dori ea să facă cu fiecare din noi, va fi ok, chiar dacă nu va fi așa cum ne-am imaginat noi.
Planul este în continuare unul bun. Realitatea, însă, mă lovește de fiecare dată când raționalul nu coincide cu emoțiile, cu ceea ce simt.

Ce m-a învățat fetița mea de șapte săptămâni 

Este incredibil cum în aceste prime săptămâni de când sunt mamă, au ieșit la suprafață amintiri, emoții. Știam asta, dar mi-am confirmat încă o dată că subconștientul nostru este un tărâm infinit. În ciuda anilor de terapie personală și a tuturor orelor de supervizare pentru terapiile clienților mei, atunci când poveștile noastre aveau elemente comune ce mă zguduiau, venirea unui bebeluș în viața mea a scos la iveală numeroase conflicte încă existente. Eram conștientă de unele dintre ele, dar nu eram conștientă de unde vin.

Frica de respingere, de refuz, de a fi invizibilă

 

În primele săptămâni, am avut momente, presărate printre momentele magice alături de fetița mea, când plângeam pe umărul lui Ionuț ”că Aida nu mă iubește”. ”Că Aida merită o mamă mai bună”, că ea, care e așa perfectă, merită o mamă care va putea să alerge după ea, care să poată să o poarte în slig sau marsupiu și să se plimbe cu ea prin casa la colici. 
În momentele de plâns neconsolat din cauza colicilor, m-am simțit de multe ori neputincioasă. Tot ce puteam eu să fac era să o țin în brațe, să îi cânt (deși nu sunt sigură  că mă auzea de multe ori, când țipa foarte tare -sau poate de asta țipa?! :)) ). De aceea de multe ori, Ionuț o lua în marsupiu, se plimba cu ea prin casă, și o ducea în baie, unde lăsa chiuveta să curgă (am descoperit că asta o calmează foarte eficient!-”mersul la Dunăre”). De cele mai multe ori mă ține și eu după ei, dar au fost clipe când am rămas în sufragerie, și mi se rupea inima că nu pot să fac mai multe să îi alin suferința. Atunci, mă simțeam exclusă.
Cred că orice mamă are conflictele acestea, dar cumva neputința că nu mă pot plimba cu ea în brațe mă omora. Și începeau gândurile că nu fac suficient de mult pentru ea. Nu pentru că nu vreau, ci pentru că fizic, sunt ”defectă”. Da, luasem în calcul că așa va fi, că de aceea este important ca noi doi să fim o echipă -ceea ce am și făcut, dar nu îmi puteam scoate din minte că din cauza asta, ea mă va iubi mai puțin. 
Din fericire, faptul că Ionuț a fost aproape și ca întotdeauna, ”a avut cuvintele la el” :) m-a ajutat să depășesc etapele acestea. Iar ea se liniștește în brațele mele chiar dacă nu o plimb.
Eram conștientă de această frică de respingere, chiar de refuz pe care o am, și râdeam recent cu o mămică, vecină de scară, că uneori nu îmi chem nici prietenele la mine din cauza fricii de a fi refuzată :)). Asta este destul de amuzant, dar noua relație pe care o am cu Aida mi-a readus în amintire momente din copilărie legate de mama. A părut că mi-am găsit explicații pentru unele lucruri  ”out of nowhere”. Îmi amintesc clar episoade din copilărie, cu mama și cu alte fetițe, când simțeam că mama le acordă mai multă atenție lor decât mie. Știu că făcea asta pentru a nu le crea lor disconfort, și mai știu că din cauza asta sunt foarte teritorială acum, de multe ori geloasă chiar pe prietenele mele, pe relația dintre ele, sau mă simt exclusă. Nu am făcut legătura până în momentul acesta, în care mă simțeam exclusă din relația cu Aida. 
”Dozatorul” la aparat
Au fost momente în care mă simțeam invizibilă pentru ea, poate și pentru că am început să glumim pe seama faptului că momentan sunt ”sticla de lapte/dozator” pentru ea, astfel că la un moment dat, simțeam că nu mă vede ca pe altceva. Într-adevăr, cea mai mare parte din timp alături de mine o petrece ”la masă”. Într-adevăr, timpul de alăptare este timp prețios în care se formează conexiunea mamă-copil, dar în momentele mele de baby-blues, mai alea când se enerva că nu îi convine fluxul de lapte etc (probleme grave are fie-mea!), mă simțeam respinsă și invizibilă, eu ca mamă, dincolo de rolul meu de dozator:)). 
Am mai scris AICI despre frica mea de a fi invizibilă, iar concluzia mea acum, la finalul primei perioade în conexiunea noastră (zic eu că suntem la final) este că fiecare mamă experimentează în felul ei noua relației și în orice caz, conflicte pe care nu le-am rezolvat înainte, vor ieși la suprafața acum. În egală măsură, aspecte de care nu eram conștientă au intrat în sfera conștiinței acum, și nu e neapărat cel mai bun moment. Sunt sigură că urmează să mai descopăr și alte părți din mine.

 Mai bine spus, ea îmi va arăta noi părți din mine.

Din nou, tatăl Aidei ne-a dat spațiu să ne descoperim una pe cealaltă și eu am simțit că a contat foarte mult asta, pentru conexiunea noastră, sau cel puțin, pentru percepția mea de mamă cu hormoni :D.

Cu dragoste,
Florența

3 comentarii:

  1. ♥️♥️♥️FRUMOS, EMOTIE, ENERGIE SI INSPIRATIE!
    SA INCERCI TERAPIA BOWEN.. DACA NU AI FACUT-O PANA ACUM.. AJUTA IN SM. Felicitari pentru frumos.

    RăspundețiȘtergere
  2. Iubește-ți vraja caserul pentru a te ajuta să-ȚI ÎNȚEȘTE EXTERIOR SUA
    Bună tuturor, sunt Kristina Leo și sunt aici pentru a împărtăși minunata lucrare pe care Dr Isikolo a făcut-o pentru mine. După 5 ani în căsătorie cu soțul meu cu 2 copii, soțul meu a început să acționeze ciudat și să iasă cu alte doamne și mi-a arătat dragoste rece, în mai multe rânduri amenință că va divorța de mine dacă îndrăznesc să-l întreb despre afacerea lui cu alte doamne, eu a fost total devastat și confuz până când un vechi prieten de-al meu mi-a povestit despre o casetă de vrăji pe internet numită Dr. Isikolo care ajută oamenii cu probleme de relație și căsătorie de puterile vrăjii de dragoste, la început m-am îndoit dacă există așa ceva, dar am decis să Încercați-l, când îl contactez, m-a ajutat să arunc o vraja de dragoste și în 48 de ore soțul meu s-a întors la mine și a început să-mi ceară scuze pentru fapte și i-a remediat erorile, iar el mi-a aruncat un zâmbet cald pe fața mea de zi cu zi, acum a încetat să mai iasă cu alte doamne și cu ale mele cu bine și cu adevărat. Contactați această casă de vrăjitor de mare dragoste pentru ca relația dvs. sau problema dvs. de căsătorie să fie rezolvate astăzi prin e-mail: isikolosolutionhome@gmail.com Puteți, de asemenea, Whatsapp / Viber lui la +2348133261196.

    RăspundețiȘtergere
  3. Numele meu este mitchelle Williams. Vreau să-i mulțumesc dr. Okama că m-a ajutat să-mi readuc soțul
    Sunt căsătorită de doisprezece ani și am fost fericită în căsnicia mea până când o altă doamnă a furat
    soțul meu de la mine. Am întâlnit dr. okama pe internet despre cum a reunit cuinele agin,
    la început nu am fost interesat până când am încercat. Spre marea mea surpriză după ce l-am contactat pe dr
    okama, soțul meu s-a întors la mine cerșind. Soțul meu este acum o persoană mai bună și s-a schimbat
    intru totul. Dr okama este un bun ortograf. Voi continua să-i cânt laudele sale pentru toată lumea.
    dacă aveți nevoie de ajutorul lui, vă rugăm să contactați la ... okamaokakas@gmail.com sau whatsapp ... + 2349034535620.
    Vraja 1.magică
    2.lottery milioane
    3. farmece
    4. al patrulea caz
    5.favour
    6.wealth

    RăspundețiȘtergere